Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025)

Această primă strategie a UE privind drepturile victimelor oferă un cadru pentru activitatea Comisiei în perioada 2020-2025. Ea invită, de asemenea alte părți interesate, inclusiv statele membre ale UE și societatea civilă, să se implice în acest sens. O atenție deosebită este acordată nevoilor specifice ale victimelor violenței bazate pe gen. UE va face tot ceea ce îi stă în putință pentru a preveni și a combate violența bazată pe gen și pentru a acorda asistență și protecție victimelor unor astfel de infracțiuni. Forța UE ține de diversitatea sa. Prin urmare, UE va face tot posibilul pentru a preveni și a combate infracțiunile motivate de ură, sub toate formele lor, inclusiv infracțiunile inspirate de ura rasială, antisemită, homofobă sau transfobă.

Mult prea des, victimele nu-și cunosc drepturile

Mult prea adesea, victimele nu își cunosc drepturile. Adesea, persoanele care intră în contact cu victimele (inclusiv autoritățile cu care victimele au primul contact) și care ar trebui să le informeze cu privire la drepturile lor nu sunt bine pregătite pentru a face acest lucru. Faptul că multe infracțiuni nu sunt raportate autorităților este o altă problemă gravă. Teama de autorul infracțiunii sau de consecințele negative care decurg din participarea la procesul judiciar le împiedică adesea pe victime să raporteze infracțiunea. În general foarte puține dintre cazurile de violență sexuală și bazată pe gen care au loc ajung să fie raportate. Doar aproximativ o treime dintre femeile care au fost abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor sau de rude apropiate, au contactat autoritățile. În cazurile de violență bazată pe gen, ar trebui să se aibă extrem de multă grijă pentru a se evita victimizarea copiilor. Poate fi, de asemenea, dificil pentru un copil să raporteze o infracțiune. Copiii sunt adesea victimizați în mediul familial sau de către persoanele de care aceștia depind. Prin urmare, este esențial să se asigure modalități speciale de raportare a infracțiunilor pentru astfel de victime. Personalul de specialitate care intră în contact cu ei (cum ar fi personalul medical sau cadrele didactice) ar trebui să fie formați astfel încât să poată depista infracțiunile și să le trateze în mod adecvat.